Făinare: simptome, diagnostic diferențial și combatere integrată

Fișă rapidă
- Risc ridicat
- Făinarea este favorizată de umiditate relativă ridicată, aer stagnant și temperaturi blânde.
- Semn principal
- Simptomul tipic este apariția unor pete albicioase, făinoase, pe suprafața frunzelor.
Identificare taxonomică
- Cod EPPO
- 1ERYSF
- Nume științific
- Erysiphaceae
Nou
Nu ești sigur că este Făinare?
Scrie cultura și ce vezi pe plantă. Agro-Smart te ajută să compari simptomele.
Ce poate fi confundat cu
Pentru Făinare: simptome, risc și management integrat, compara simptomele cu atacul de dăunători, carentele nutritive, stresul hidric și arsurile provocate de vreme sau tratamente. Diagnosticul este mai sigur când verifici organul afectat, distributia in parcela și evolutia după ploi, irigare sau schimbari de temperatura.
Monitorizare
verifică periodic zonele sensibile, mai ales după perioade cu umezeala, diferente mari de temperatura sau crestere rapida. Noteaza unde apare problema, daca se extinde și ce organe sunt afectate, pentru a separa o boala de stres abiotic sau de atacul unui daunator.
Combatere
Nu porni de la tratament. Intai confirma simptomele, verifică extinderea problemei și elimina cauzele simple: exces de apa, aerisire slaba, resturi vegetale infectate sau plante foarte dese. Pentru intervenții fitosanitare se respecta eticheta produsului și recomandarea unui specialist autorizat.
Concluzie
Galerie imagini



Culturi similare
8 conexiuniCulturi afectate
11 conexiuniBoli asociate
26 conexiuniDăunători asociați
5 conexiuniFAQ
1. Cum recunosc făinarea?
Prin depuneri albicioase, făinoase sau pâsloase pe frunze, lăstari ori alte organe verzi, cu extindere în timp.
2. Se poate confunda cu praful?
Da. Praful nu crește pe țesut și nu deformează organele tinere. Făinarea evoluează și produce colonii active.
3. Are nevoie de ploaie?
Nu întotdeauna. Umiditatea relativă ridicată, nopțile umede și aerisirea slabă pot fi suficiente pentru dezvoltare.
4. Ce organe trebuie verificate?
Frunzele tinere, lăstarii, interiorul coronamentului și organele comerciale ale culturii respective.
5. Excesul de azot contează?
Da. Poate stimula creșteri fragede și dense, mai sensibile la făinare.
6. Frunzele afectate își revin?
Țesutul foarte afectat nu revine complet. Se urmărește protejarea frunzelor și organelor încă sănătoase.
7. Când cer confirmare?
Când simptomele sunt mixte, când apar pe organe comerciale sau când decizia de intervenție are cost important.
8. Tăierile și aerisirea ajută?
Da. Reduc microclimatul favorabil și fac monitorizarea mai ușoară.
9. Pot folosi aceeași strategie la toate culturile?
Nu. Principiile sunt comune, dar decizia trebuie adaptată culturii, soiului, fenofazei și omologărilor locale. În practică, cele mai utile observații sunt cele repetate în aceleași puncte ale parcelei. Dacă depunerea albicioasă apare pe țesuturi noi, presiunea este activă; dacă rămâne pe frunze vechi, decizia poate fi mai prudentă. Notează cultura, soiul și fenofaza, deoarece aceeași severitate vizuală poate avea consecințe diferite.
Surse
- AGROVOC
Food and Agriculture Organization of the United Nations
- EFSA
European Food Safety Authority
- EPPO
European and Mediterranean Plant Protection Organization
- European Commission
European Commission
- FAO
Food and Agriculture Organization of the United Nations
- MADR Romania
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale