AgroDex
EnglishLoginRegister
Dăunător

Musca ridichii: galerii în rădăcini

Larve care pot produce galerii în rădăcinile de ridiche și alte crucifere

Radish root with Delia floralis maggot damage
Musca ridichiiCredit imagine: Schlaghecken Josef / Wikimedia CommonsSursa imagine - CC BY-SA

Fișă rapidă

Culturi afectate
ridiche varza
Perioada de risc
primăvară - vară
Tip de paguba
galerii în rădăcini

Ce verifici rapid

  • Musca ridichii trebuie confirmat prin observatii pe mai multe zone ale parcelei, nu doar pe o singura planta.
  • La Musca ridichii, separă pagubele de carențe, stres climatic, arsuri sau boli înainte de a decide intervenția.
  • Pentru Musca ridichii, începe controlul din margini, zone adăpostite și porțiuni cu vegetație deasă.
  • La Musca ridichii, decizia de intervenție se ia după densitate, simptome, faza culturii și ritmul de extindere.

Nou

Nu ești sigur că sunt Musca ridichii?

Descrie planta afectată și paguba observată. Agro-Smart te ajută să restrângi cauza.

Intreaba Agro-Smart
Musca ridichii la trandafirifrunze cu insecteplanta atacata

Pe scurt

Dăunător istoric al viței-de-vie care afectează rădăcinile și frunzele formând gale

Descriere

Musca ridichii trebuie evaluat prin observatii repetate, nu după o singura frunza sau o singura planta atacata. Musca ridichii devine relevant când focarele se extind, cultura este într-o fază sensibilă și condițiile de vreme mențin populația activă. Verificarea pentru Musca ridichii urmărește atât dăunătorul, cât și urmele proaspete de hrănire, pe mai multe puncte ale parcelei.

Daune produse

Daunele produse de musca ridichii se vad prin slabirea tesuturilor atacate, reducerea vigorii și aparitia unor simptome care pot fi confundate cu stres hidric, arsuri, carențe sau boli foliare. La Musca ridichii, paguba se evaluează după organul afectat, intensitatea simptomelor și viteza cu care focarul se extinde. Simptomele asociate cu Musca ridichii trebuie separate de stres hidric, arsuri, carențe sau boli cu aspect asemănător.

Sfaturi practice

  • verifică parcela in zigzag și noteaza separat focarele de la margini.
  • Compara plantele atacate cu plante sănătoase din aceeași sola.
  • Repeta controlul după 3-5 zile când vremea favorizeaza inmultirea daunatorului.
  • păstrează resturile și buruienile sub control pentru a reduce sursele de reinfestare.
  • verifică eticheta produsului înainte de orice tratament și respecta timpul de pauza.

Greșeli comune

  • Confundarea daunelor cu simptome produse de seceta, arsuri sau carențe.
  • Aplicarea tratamentului fără confirmarea focarului și fără estimarea intensitatii.
  • Verificarea doar a centrului parcelei și ignorarea marginilor.
  • Repetarea aceleiasi solutii fără evaluarea efectului după interventie.
  • Neglijarea buruienilor gazda și a plantelor voluntare din apropierea culturii.

Culturi similare

1 conexiune
CulturăMuștarDeschide fișa

Culturi afectate

2 conexiuni
CulturăRidicheDeschide fișaCulturăVarzăDeschide fișa

Boli asociate

14 conexiuni
BoalăAlternarioza broccoliului: simptome, diagnostic și management integratDeschide fișaBoalăAlternarioza conopidei: simptome, risc și combatere integratăDeschide fișaBoalăAlternarioza cruciferelor: simptome, diagnostic diferențial și management integratDeschide fișaBoalăArsura bacterianăDeschide fișaBoalăBacterioză: simptome, risc și management integratDeschide fișaBoalăFăinare la ridicheDeschide fișaBoalăFăinare la varză: simptome, diagnostic și management integratDeschide fișaBoalăFăinarea rapiței: simptome, diagnostic diferențial și management integratDeschide fișaBoalăHernia rădăcinilor la crucifere: diagnostic în câmp și management integratDeschide fișaBoalăHernia rădăcinilor la rapiță: simptome, diagnostic și management integratDeschide fișaBoalăMana conopidei: simptome, risc și combatere integratăDeschide fișaBoalăPătarea bacteriană: diagnostic practic, diferențiere și management integratDeschide fișaBoalăPătarea neagră: simptome, diagnostic diferențial și management integratDeschide fișaBoalăPutregai cenușiu: simptome, prevenire și management integratDeschide fișa

Dăunători asociați

12 conexiuni
DăunătorAfideDeschide fișaDăunătorAfide la ridicheDeschide fișaDăunătorAfide la varzăDeschide fișaDăunătorBuha verzeiDeschide fișaDăunătorChloridea virescensDeschide fișaDăunătorDiabrotica speciosaDeschide fișaDăunătorFluturele alb al verzeiDeschide fișaDăunătorGărgărița ridichiiDeschide fișaDăunătorLiriomyza sativaeDeschide fișaDăunătorMelciDeschide fișaDăunătorMeloidogyne luciDeschide fișaDăunătorMolia verzeiDeschide fișa

FAQ

Cum se observă atacul de Musca ridichii?

La Musca ridichii, atacul se observă prin pagube noi, urme de hrănire și prezența dăunătorului în zonele sensibile ale culturii.

Când se intervine împotriva dăunătorului Musca ridichii?

Împotriva Musca ridichii, intervenția se decide după monitorizare, intensitatea atacului și riscul real pentru cultură.

când monitorizez mai des Musca ridichii?

Musca ridichii se monitorizeaza mai des in fazele sensibile ale culturii gazda, după perioade calde sau uscate, pe margini și in vetrele unde au existat atacuri in anii anteriori.

Ce semne arata ca atacul este activ?

Atacul de Musca ridichii este probabil activ când apar indivizi vii, forme tinere, urme proaspete de hrănire sau simptome care se extind între două controale.

Cu ce se poate confunda Musca ridichii?

Musca ridichii se poate confunda cu stres de apă, carențe, fitotoxicitate, boli foliare sau vătămări mecanice; confirmarea cere observarea dăunătorului și a distribuției în parcelă.

Ce informatii notez la control?

Pentru Musca ridichii, notează cultura, faza de vegetație, zona afectată, numărul de plante verificate, intensitatea simptomelor și vremea recentă.

Când cer confirmare agronomică?

Cere confirmare agronomică pentru Musca ridichii când dăunătorul nu este identificat sigur, simptomele sunt amestecate sau decizia ar implica tratament fitosanitar.

Cum reduc riscul in sezonul urmator?

Riscul de Musca ridichii se reduce prin rotație, igiena culturii, controlul buruienilor gazdă, monitorizare timpurie și evitarea stresului culturii.

Surse

  • AGROVOC

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • EFSA

    European Food Safety Authority

  • EPPO

    European and Mediterranean Plant Protection Organization

  • European Commission

    European Commission

  • FAO

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • MADR Romania

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale