Știați că Băbeasca neagră poartă o istorie răspândită între Moldova și estul României?

Băbeasca neagră nu își poartă istoria într-un singur nume. În registre și tradiții viticole apare și ca Rară neagră, Crăcană sau Sereksia, iar aceste denumiri urmăresc deplasarea butașilor, a limbilor și a comunităților dintre Moldova, estul României și spațiul vecin.

Curiozitatea este că „rară” depășește rolul de un epitet frumos: trimite la ciorchini mai aerisiți și la o identitate vizuală care a ajutat soiul să fie recunoscut. Băbeasca neagră a supraviețuit filoxerei, războaielor și perioadelor în care plantațiile standardizate favorizau soiuri mai previzibile. Nu a câștigat prin vinuri grele și concentrate, ci prin suplețe, aciditate și legătură regională.

Astăzi poate oferi o alternativă la roșiile masive, mai ales când consumatorii caută vinuri mai lejere, cu fruct și prospețime. Soiul este memorabil fiindcă arată cum patrimoniul viticol nu se păstrează doar în arhive, ci și în pahare, parcele și sinonime. Fiecare nume spune o rută, iar fiecare butuc rămas păstrează o mică parte din acea hartă.

De aceea, Băbeasca neagră nu trebuie judecată doar prin comparație cu soiurile internaționale. Farmecul ei stă în tonul regional, în vinurile mai aerisite și în faptul că păstrează o memorie viticolă locală greu de înlocuit. Iar această memorie merită păstrată în vie, nu doar în documente.