AgroDex
Boală

Mana la cătină albă: simptome posibile și diagnostic prudent

Mana la cătină albă este o boală de tip oomycet, diferită de făinare, care evoluează în special când frunzele rămân umede, aerul circulă greu și cultura are țesuturi tinere sensibile.

B
Imagine reprezentativăMana la cătină albă: simptome posibile și diagnostic prudent

Fișă rapidă

Culturi vizate
catina-alba
Risc ridicat
Condițiile favorabile includ coroane dense, irigare sau ploi prelungite, aerisire slabă în plantații tinere și material săditor neverificat.
Semn principal
Primele simptome sunt pete palide, gălbui sau ușor clorotice, adesea delimitate de nervuri la speciile cu frunze late.

Nou

Nu ești sigur că este Mana la cătină albă?

Scrie cultura și ce vezi pe plantă. Agro-Smart te ajută să compari simptomele.

Intreaba Agro-Smart

Descriere

Mana la cătină albă este o boală de tip oomycet, diferită de făinare, care evoluează în special când frunzele rămân umede, aerul circulă greu și cultura are țesuturi tinere sensibile. Simptomele apar frecvent ca pete palide sau galbene pe frunze, urmate de puf fin pe fața inferio

Simptome

Primele simptome sunt pete palide, gălbui sau ușor clorotice, adesea delimitate de nervuri la speciile cu frunze late. În condiții umede, pe dosul frunzei poate apărea un puf albicios, cenușiu sau violaceu, mai vizibil dimineața. Pe măsură ce infecția avansează, petele devin brune, țesutul se usucă, iar frunzele pot cădea sau îmbătrâni prematur. La cătină albă, simptomele trebuie urmărite pe frunze tinere, lăstari, zone umbrite ale coroanei și plante tinere. În atacuri timpurii, plantele pot păr

Ce poate fi confundat cu

Pentru Mana la cătină albă: simptome posibile și diagnostic prudent, compara simptomele cu atacul de dăunători, carentele nutritive, stresul hidric și arsurile provocate de vreme sau tratamente. Diagnosticul este mai sigur când verifici organul afectat, distributia in parcela și evolutia după ploi, irigare sau schimbari de temperatura.

Condiții favorizante

Condițiile favorabile includ coroane dense, irigare sau ploi prelungite, aerisire slabă în plantații tinere și material săditor neverificat. Mana are nevoie de perioade cu umiditate ridicată, rouă, ceață, ploi sau irigare care prelungește umezeala pe frunze. Temperaturile moderate și nopțile umede pot fi suficiente pentru apariția focarelor, mai ales în culturi dense. Microclimatul este decisiv. Zonele joase, marginile protejate de vânt, solurile care se usucă greu, plantele înghesuite și restur

Monitorizare

verifică periodic zonele sensibile, mai ales după perioade cu umezeala, diferente mari de temperatura sau crestere rapida. Noteaza unde apare problema, daca se extinde și ce organe sunt afectate, pentru a separa o boala de stres abiotic sau de atacul unui daunator.

Combatere

Nu porni de la tratament. Intai confirma simptomele, verifică extinderea problemei și elimina cauzele simple: exces de apa, aerisire slaba, resturi vegetale infectate sau plante foarte dese. Pentru intervenții fitosanitare se respecta eticheta produsului și recomandarea unui specialist autorizat.

Concluzie

Culturi afectate

1 conexiune

Boli asociate

1 conexiune

Dăunători asociați

2 conexiuni

FAQ

1. Care este primul semn al manei la cătină albă?

De obicei apar pete palide sau gălbui pe frunze, iar pe dosul frunzei se poate vedea puf fin în perioade umede. La cătină albă, verificarea trebuie făcută pe frunze tinere, lăstari, zone umbrite ale coroanei și plante tinere.

2. Cum se deosebește mana de făinare?

Mana este favorizată de frunze ude și produce frecvent puf pe fața inferioară, în timp ce făinarea arată ca o pulbere albă pe suprafața frunzei și poate apărea fără apă liberă.

3. Cu ce alte probleme se poate confunda?

Se poate confunda cu pătări foliare, făinare, arsuri solare, acarieni, carențe, stres hidric și reziduuri. Dacă simptomele sunt mixte, vechi sau apar pe organe comerciale, este recomandată confirmarea de specialitate.

4. Ce condiții favorizează boala?

Verifică mai atent când există coroane dense, irigare sau ploi prelungite, aerisire slabă în plantații tinere și material săditor neverificat. Umezeala persistentă, aerul stagnant și țesuturile fragede sunt factori cheie.

5. Când monitorizez cel mai atent?

Monitorizarea se concentrează pe dosul frunzelor, lăstarii tineri, plantele de la marginea perdelelor și zonele cu umiditate persistentă. După ploi, rouă sau irigare, dosul frunzelor trebuie verificat rapid.

6. Ajută aerisirea culturii?

Da. Aerisirea reduce perioada de frunză udă și limitează microclimatul favorabil. Nu repară țesuturile deja afectate, dar reduce presiunea infecțiilor noi.

7. Pot folosi tratamente generale?

Nu fără verificare. Orice intervenție trebuie să fie omologată local pentru cultură, agent și fenofază. Nu se folosesc doze sau rețete improvizate.

8. Cum reduc riscul pentru sezonul următor?

Notează focarele, gestionează resturile bolnave, corectează densitatea și evită repetarea condițiilor care au menținut umezeala pe frunze.

Surse

  • AGROVOC

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • EFSA

    European Food Safety Authority

  • EPPO

    European and Mediterranean Plant Protection Organization

  • European Commission

    European Commission

  • FAO

    Food and Agriculture Organization of the United Nations

  • MADR Romania

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale